Iulie 2019, conferința EATAW Goteborg, Suedia

Claudia Doroholschi a participat la conferința EATAW 2019 care a avut loc în 1-4 iulie 2019 la Goteborg, Suedia, prezentând două lucrări:  “‘Cross-Disciplinary Academic Genre Research: a corpus-based methodological model” (co-autori Mădălina Chitez, Loredana Bercuci și Daniel Lucheș) și “Writing encounters within the EU’s Erasmus+ student exchange program: challenges, solutions and implications” (co-autor Cristina Băniceru).

Prezentarea 1: Cross-Disciplinary Academic Genre Research: a corpus-based methodological model
Autori: Madalina Chitez, Claudia Ioana Doroholschi, Loredana Bercuci and Daniel Luches

Rezumat

Cercetările recente au demonstrat avantajele metodelor de corpus (de ex. Nesi & Gardner, 2002) pentru cartografierea genurilor de scriere academică. Alături de metode tradiționale cum ar fi chestionarele sau interviurile, ele ne permit să surprindem atât caracteristicile textuale, cât și aspectele contextuale ale acestor genuri. În acest studiu, vom prezenta rezultatele unei cercetări întreprinse în cadrul proiectului ROGER, al cărui obiectiv este cartografierea genurilor academice din universitățile românești, și vom analiza un gen de scriere puțin cercetat, însă central în multe universități din Europa de Est, și anume referatul (Kruse et al., 2016). În primul stadiu al proiectului a fost administrat un chestionar pentru studenți și au fost întreprinse interviuri cu cadre didactice din universități pentru a identifica cele mai importante genuri de scriere academică în universitățile românești. Rezultatele au arătat că referatul este unul din cele 5 genuri principale în toate disciplinele, dar că este înțeles în mod diferit de la o disciplină la alta. Ca urmare, am utilizat metode de corpus (Biber et al 2007) pentru a stabili trăsăturile lingvistice ale referatului: am compilat un corpus de 35000 de cuvinte în limba română, conținând referate din trei discipline (istorie, educație și literatură română) și am analizat structurile lingvistice asociate mutărilor retorice.  Prin cuantificarea și analizarea aspectelor lexico-gramaticale cum ar fi marcatorii metadiscursivi (Hyland, 2000) pentru fiecare mutare, se demonstrează că genul funcționează diferit în context disciplinare diferite. Am identificat apoi structurile retorice ale referatului în fiecare din disciplinele cercetate. În încheiere, sugerăm o abordare metodologică a variațiilor unui gen în mai multe discipline și subliniem avantajele pedagogice ale acestei abordări.

Referințe bibliografice:

Biber, D., Connor, U., & Upton, T.A. (2007). Discourse on the Move: Using Corpus Analysis to Describe Discourse Structure. Amsterdam: John Benjamins Publishing.
Hyland. K. (2000). Disciplinary discourses: social interactions in academic writing. London: Longman.
Kruse, O., Chitez, M., Rodriguez, B., Castelló, M. (2016). Exploring European Writing Cultures. Winterthur: ZHAW.
Nesi, H., & Gardner, S. (2012). Genres across the disciplines: Student writing in higher education. Cambridge: Cambridge University Press.

Captură  a primului  slide

Prezentarea 2: Writing encounters within the EU’s Erasmus+ student exchange program: challenges, solutions and implications
Autori: Claudia Ioana Doroholschi and Ana Cristina Băniceru

Rezumat

Lucrarea explorează modul în care universitățile europene facilitează adaptarea studenților la diferite culturi ale scrisului, genuri și practici de scriere în timpul mobilităților Erasmus+, prezentând câteva strategii pedagogice, politici instituționale și modalități de suport utilizate în acest scop. Cercetarea utilizează datele disponibile pe site-urile universităților, precum și un studiu calitativ bazat pe 8 interviuri semi-structurate cu studenți Erasmus de la Universitatea de Vest din Timișoara și pe chestionare la care au răspuns profesori și tutori din centrele de scriere academică din mai multe țări europene. Rezultatele studiului sugerează că multe din soluțiile la dificultățile legate de scriere sunt răspunsuri imediate la situații întâlnite în practica didactică și nu se bazează pe politici instituționale, naționale sau europene coerente. Deși multe din aceste soluții pot fi adecvate pe termen scurt și furnizează multe exemple pozitive ale modului în care poate fi abordată scrierea într-un mediu multicultural, rezultatele noastre sugerează și posibila existență a unor probleme legate de echitate, relațiile de putere și reciprocitate în cadrul acestor schimburi. Atunci când își adaptează cursurile pentru un grup de studenți multicultural, cadrele didactice trebuie să țină cont de acești factori care depășesc cadrul curricular propriu-zis.

Referințe bibliografice:

European Commission. (2019). Erasmus+ Programme Guide 2019. Available: https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/resources/documents/erasmus-programme-guide-2019_en
Klimova, B.F. (2013). Czech ERASMUS students and their EAP needs. Procedia – Social and Behavioral Sciences 112, 152-157.

Captură  a primului  slide

Mai multe informații despre conferință: aici.

Impresii

Conferința EATAW (Asociația Europeană pentru Predarea Scrierii Academice) reunește din doi în doi ani cercetători și profesori din domeniul scrierii academice din Europa și nu numai. Tema din acest an, explorată în cadrul prezentărilor, plenarelor sau meselor rotunde, a fost „Scrierea academică la intersecții: Interdisciplinaritate, hibridizarea genurilor, plurilingvism, digitalizare și interculturalitate.” Au trezit un interes special secțiunile care s-au concentrat asupra problematicii legate de intersecția dintre scriere și fenomenul digitalizării.