Noiembrie 2019, Timișoara Workshops on Research Methods (Text-To-Data), Timișoara

29-30 November 2019, Timișoara Workshops on Research Methods (Text-To-Data), Timișoara

Mădălina Chitez, Andreea Dincă și Roxana Rogobete au participat la Timișoara Workshops on Research Methods (Text-To-Data) și au prezentat, în cadrul secțiunii Elections and media, comunicarea intitulată Debating on the happy symbiosis between politics and media: a corpus-supported analysis of the Romanian presidential election discourses (coautori: Loredana Bercuci, Maria Eșanu și Veronica Vornicescu).

Rezumat:

Situată la intersecția dintre științele politice, studiile culturale și disciplinele lingvistice, analiza discursului politic reprezintă un demers complex și dificil. Acest fapt se datorează numărului mare de variabile și provocărilor ce apar odată cu colectarea datelor, precum: factorii contextuali, criteriile de selecție (autorul discursului, sursele discursului etc.), reprezentativitatea datelor, disponibilitatea datelor și metodologia evaluării. Acest studiu pornește o dezbatere susținută de date pe subiectul așa-zisei „simbioze fericite” (Boorstin, 1987, p.41) dintre politică și media, care este motivată, se presupune, de ipoteza că lupta pentru putere devine un „concurs de dominare a informației cetățenilor” (ibid.). Studiind discursul și caracteristicile sale lingvistice prin lentila studiilor de discurs asistate de corpus (CADS), preocupate în mod frecvent de modelarea ideologică a textelor, cercetarea noastră face un pas în plus în domeniul lingvisticii cantitative, prin chiar măsurarea tiparelor discursurilor politice și a acoperirii lor mediatice. Datele noastre constau în declarații politice ale celor patru candidați principali ale alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2019 (K. Iohannis, D. Barna, V. Dăncilă, T. Paleologu) și în articolele ce au fost publicate pe tema acestor discursuri. Aceste date au fost adunate pe o durată de șapte zile, în perioada de vârf a campaniei prezidențiale, de pe cinci platforme de știri vizibile, spre exemplu ziare online, site-uri de știri, reprezentative pentru întreg spectrul ideologic. Fiecare dintre cele două sub-corpusuri (P-SELF și P-ABOUT) conține fiecare aproximativ 50.000 de cuvinte, oferind acces la concordanțe și tipare frazeologice ce evidențiază, pe de-o parte, teme majore de discurs pentru fiecare candidat, sau reflectarea lor în știri, pe de alta (Pardington, 2013). Tragem astfel concluzii asupra discursului autentic dinaintea alegerilor și posibilele strategii jurnalistice de a-l transmite publicului larg. Studiul ilustrează de asemenea relevanța analizei de text susținute de corpus în științele politice, atingând în același timp tema „fake news” (știri false), ca fenomen ce poate fi examinat lingvistic.

Primul slide:

Pasaje din prezentare:

Mai multe informații despre eveniment aici.

Impresii:
Evenimentul a adus laolaltă cercetători din domeniul științelor politice, științelor educației, specialiști în instrumente digitale și limbaje de programare, fiind o bună ocazie pentru membrii ROGER de a afla noi metode digitale care pot fi implementate în științele umaniste. În centrul workshopului s-a aflat analiza cantitativă a datelor, iar perspectivele abordate au fost multiple: de la coagularea unor metodologii, la politici de internaționalizare, analiza comportamentului utilizatorilor de social media sau platforme de știri, la sfera politică și scientometrie.