Noiembrie 2020, participări la conferința internațională Innovation in Language Learning, ediție virtuală

În 12-13 noiembrie 2020, membrii CODHUS, alături de alți colegi din Facultatea de Litere, Istorie și Teologie (UVT), au susținut două prezentări la conferința internațională Innovation in Language Learning, ediție virtuală (din seria Pixel International Conferences, organizate anterior la Florența)

Dumitru Tucan, Ana-Maria Radu-Pop, Loredana Bercuci și Mădălina Chitez au prezentat lucrarea Writing Transition: A Corpus-Supported Study of the Freshmen’s Written Argumentation Competence Building (Scrierea academică de tranziție: un studiu bazat pe corpus despre  modelarea competențelor de scriere a unui text argumentativ).

Rezumat: În România, competențele de scriere se regăsesc printre primele aspecte ce constituie obiectul evaluării studenților încă din momentul implementării procesului Bologna. Deseori, studenților li se cere să își fi asumat atât competențe de scriere profesională, cât și de scriere academică – fie că vorbim de studiile liceale, fie că ne referim la mediul universitar. Studiile anterioare indică faptul că, în România, genurile academice practicate în timpul liceului nu se suprapun decât în mică măsură cu cele exersate în timpul ciclului superior de învățământ. În cadrul acestui studiu, utilizăm metode specifice lingvisticii de corpus pentru a analiza și compara două seturi de texte: cele scrise la examenul de admitere la Facultatea de Litere,  Istorie și Teologie, care reflectă normele din învățământul preuniversitar, respectiv cele elaborate în primul an de studii universitare. Scopul nostru fiind și de a observa diversitatea lingvistică și provocările educaționale cu care se confruntă studenții în momentul în care trebuie să își dezvolte abilitățile de argumentare în limba maternă, ne propunem să analizăm contrastiv procesul de redactare în limba română ca L1 în cadrul unor cursuri de Teoria literaturii. Metodologia cercetării presupune compilarea a două corpusuri: (a) un corpus de texte ale începătorilor, NoviceRO (30 de eseuri) și (b) un corpus de texte elaborate ca parte a cursului de Introducere în teoria literaturii, LitRO (30 de eseuri). Analiza vizează șabloanele retorice și lingvistice utilizate în argumentare, axându-ne pe frecvențe și integrarea efectivă, textuală a modelelor într-o manieră logică. Rezultatele cercetării noastre oferă o perspectivă asupra complexităților pedagogice implicate de procesul de adaptare care îi vizează pe studenții români în tranziția de la normele preuniversitare de scriere la cele universitare.

Mădălina Chitez și Roxana Rogobete au prezentat lucrarea Beyond Conventional Digital Approaches in the Humanities: Corpus Linguistics for Language Related University Disciplines (Dincolo de abordările convenționale în științele umaniste: lingvistica de corpus pentru disciplinele universitare ce vizează aspecte de limbă)

Rezumat: Ancorarea într-o educație digitală pare a deveni realitatea ultimelor luni. Universitățile și departamentele umaniste, în special, au adoptat deja din proprie inițiativă metode de predare conectate la tehnologie [1]. Cu toate acestea, perspectiva generală a dezvoltării se îndreaptă spre implementarea abordărilor care vizează alfabetizarea digitală, mai degrabă decât spre crearea de noi conținuturi adaptate la discipline, care pot îmbunătăți abilitățile de cercetare intensivă ale studenților [2]. Această lucrare evidențiază modul în care disciplina lingvisticii de corpus poate crea sinergii între domeniile legate de aspectele de limbă din sfera științelor umaniste: studiile de literatură, atât în limbile materne, cât și în cele străine, studiile de traducere, studiile de gen, studiile media, studiile culturale și cele lingvistice. Scopul articolului nostru este de a demonstra potențialul de expunere a studenților din domeniul științelor umaniste la metode digitale de cercetare intensivă, cum ar fi lingvistica de corpus, pentru a spori motivația învățării și a îmbunătăți simultan competența disciplinară. Prima parte a studiului este dedicată prezentării și exemplificării metodelor de predare, dar și de cercetare a studenților, metode care au fost implementate în cadrul unor grupe de la ciclul licență, din primii doi ani de studiu, dintr-o universitate din România. Studenții au efectuat un stagiu de practică de trei luni la Centrul de Cercetare și Implementare a Metodelor Digitale Bazate pe Lingvistica de Corpus cu Aplicabilitate în Științele Umaniste (CODHUS). A doua parte a studiului include detalii despre scenariile de predare și rezultatele intervențiilor pedagogice, bazate pe utilizarea corpusurilor, aplicate în cadrul a două cursuri universitare. Lucrarea se încheie cu o discuție despre impactul metodelor de lingvistică de corpus, aplicate în predarea modernă din domeniul umanist, precum și despre integrarea lor în domeniul mai larg al științelor umaniste digitale.

Articolele finale pot fi consultate aici.

Înregistrările prezentărilor pot fi consultate aici.

Mai multe despre conferință aici.

Afișul evenimentului:

Pasaje din prezentări:

Dumitru Tucan, Ana-Maria Radu-Pop, Loredana Bercuci și Mădălina Chitez, Writing Transition: A Corpus-Supported Study of the Freshmen’s Written Argumentation Competence Building

Mădălina Chitez și Roxana Rogobete, Beyond Conventional Digital Approaches in the Humanities: Corpus Linguistics