Rezultate

  • Baza de date Zotero pentru subiecte relevante ROGER

    În timpul etapelor preliminare ale proiectului, Dr. Claudia Doroholschi a efectuat căutări și lecturi, propunându-și realizarea unei vaste baze de date Zotero, care să conțină studii relevante in domeniile:  „genre surveys”, „genre mapping”, „genres studies”, precum și domeniile corespondente în limba română (de ex. „scriere academică în limba română”).

    Pentru mai multe informații și pentru opțiuni de accesare , vă rugăm să o contactați pe Dr. Claudia Doroholschi.

  • Chestionarul pilot ROGS

    Abordare din mai multe perspective
    Cercetarea genurilor academice în cadrul ROGER include o abordare din mai multe perspective în care sunt implementate mai multe instrumente: interviuri, materiale informative, chestionar, corpus; analiza contrastivă de texte (genuri scrise în limba română versus genuri scrise în limba engleză).


    Fig. 1: Metodologia de cercetare a genurilor în ROGER

    Pregătirea studiului
    Primul instrument de colectare a datelor a fost Romanian Genre Survey (ROGS). Proiectarea și conținutul chestionarului au integrat  următoarele etape înaintea implementării propriu-zise: (a) o comparare a programelor destinate distribuirii de chestionare, în vederea selectării celui mai potrivit instrument online; (b) discuții despre genurile care fac parte din planul de învățământ a mai multor discipline; (c) colectarea de materiale informative despre folosirea genurilor în cadrul disciplinelor de la universitățile din România (programele cursurilor); (d) crearea unei baze de date de contact cu departamentele și cu contactele departamentale relevante pentru colectarea de date pentru ROGER; (e) campanii de contactare a partenerilor; (f) organizare de interviuri (nouă) cu membrii facultăților; (g) transcrierea interviurilor.

    După analizarea interviurilor și a materialelor informative cu privire la folosirea genurilor, prima versiune a studiului (versiunea pilot) a fost creată. Chestionarul are două versiuni: în limba română și în limba engleză.


    Fig. 2: Categorii de întrebări în ROGS

    ROGS a fost creat pentru a fi distribuit studenților de la diverse universități din România. Informatorii țintă sunt studenții de la programele de licență și de master oferite atât în limba română, cât și în limba engleză, de la departamente precum: Filologie, Inginerie (sau IT), Economie și Științe Politice.


    Fig. 3: Exemplu ROGS (1)


    Fig. 4: Exemplu ROGS (2)

    Rezultate
    Studiul pilot a fost distribuit in perioada mai-iunie 2018, la Universitatea de Vest din Timișoara. Numărul de respondenți a fost 57, din 226 de vizualizări (rata de răspuns fiind de 25,2%). Au fost efectuate analize ale studiilor de caz concentrate pe cartografierea și pe descrierea genurilor, iar rezultatele au fost mai apoi prezentate la conferințe (vezi la sectiunea Noutăți).


    Fig. 5: Analiză bazată pe chestionarul pilot ROGS (Genuri academice de redactat acasă de către studenții români)

    Luând în considerare structura anului universitar din România (sesiunea incepe in iunie), a fost planificată o întreaga rundă de implementare a studiului în perioada octombrie-decembrie 2018.

    Referințe

    Prezentul articol:
    Chitez, M., Doroholschi, C., Luches, D. & Dinca, A. (2018). ROGER Report: ROGS Pilot Survey. Disponibil la:  https://roger.projects.uvt.ro/rezultate/?lang=ro

    Chestionarul ROGS

    Chitez, M, Doroholschi, C. & Kruse, O. (2018). ROGS, Romanian Genre Survey. Survey developed in the frame of the ROGER project (Academic genres at the crossroads of tradition and internationalization:  Corpus-based interlanguage research on genre use in student writing at Romanian universities), financed by the Swiss National Science Foundation, coordinated by Dr Madalina Chitez and conducted at the West University of Timisoara, Romania, in the period 2017-2022; Copyright information: © West University of Timisoara, Romania / Faculty of Letters, History and Theology / Department of Modern Languages and Literatures / ROGER / Chitez, Doroholschi & Kruse 2018.

  • Scrierea academică în România: studii de caz bazate pe corpus

    Context
    De la începutul proiectului ROGER (iunie 2017), mai multe studii bazate pe corpus au fost efectuate de către cercetătorii proiectului ROGER sau în colaborare cu aceștia.

    Studiile implică adunarea de texte scrise de la studenții Universității de Vest din Timișoara și compilarea acestora în corpora de mici dimensiuni. Textele au fost colectate de către profesorii de la diferite discipline lingvistice, în timp ce construirea corpusului a fost efectuată în colaborare cu cercetătorii experți în corpus. Analizele bazate pe corpus au fost corelate cu observațiile de la clasă ale profesorilor și au fost integrate în discuții sau concluzii pedagogice.

     

    Studiu de caz #1:

    Numele corpusului: Scriere Academică în România
    Acronim: ACRIWRO
    Nr. de cuvinte: 48.704
    Număr de eseuri: 29
    Materiale: Eseuri academice
    Teme: Ex.: Caracterizarea personajelor principale în Anna Karenina
    Format: format digital
    Informatori: Studenți la specializarea Engleză
    An de studiu: 2
    Colectarea de texte realizată de către: Lector univ. dr. Cristina Băniceru

    Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne

    Corpus procesat de către: Dr. Mădălina Chitez (Cercetător senior)
    Analiză lingvistică realizată de către: Lector univ. dr. Cristina Băniceru

    Dr Mădălina Chitez (PI ROGER)

    Teme: Scriere de eseu academic în România: Analize didactice ale textelor produse de studenți din anul al doilea utilizând corpus data
    Lucrări prezentate la: Conferința ELN (COST-Action IS14010, Winterthur. Elveția, 7-9 Februarie 2018 (mai multe informații aici)

    BRITISH AND AMERICAN STUDIES/XXVIII, Timișoara, România, 17-19 Mai 2018 (mai multe informații aici)

    Câteva concluzii ale studiului:

    • Chiar dacă vocabularul de bază al studenților este destul de bun, nu se ridică la nivelul unui nativ. Tinde să fie repetitiv și câteodată simplist.
    • Studenții au început să folosească persoana I cu mai multă încredere decât înainte, dar încă ezitant, din cauza influenței practicilor academice românești.
    • Metalimbajul nu este încă internalizat, deci este folosit în mod artificial. Aceleași expresii sau sintagme identificatoare sunt utilizate pentru a introduce referințe: “according to”, “X claims or explains”. Citarea este preferată în detrimentul parafrazării deoarece studenții nu au îndeajuns de multă practică și tind să imite sintaxa și frazarea originalului. De aceea recurg uneori la plagiat, fiind calea (cea mai) ușoară.

     

    Studiu de caz #2:

    Nume corpus: Scriere Academică în Jurnale Studențești
    Acronim: JAWS
    Nr. de cuvinte: 21.083
    Nr. de texte: 36 în Engleză + 41 în Română
    Materiale: Introduceri ale lucrărilor și ale articolelor științifice publicate în Student Research in Languages and Literatures (6 numere) și Literacum (5 numere).
    Teme: De ex.: Perspective ale secolelor al 18-lea și al 19-lea: greutățile zilnice și munca de zi cu zi.
    Format: format digital
    Informatori: Studenți de la specializarea Engleză, studenți de la specializarea Română.
    An de studiu: Toți
    Colectarea textelor de către: Dr. Loredana Bercuci (Asistent universitar)

    Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne

    Corpus procesat de către: Andreea Dincă (student master/asistent de cercetare în cadrul ROGER)

    Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne

    Analiză lingvistică realizată de către: Dr. Loredana Bercuci
    Tema: Influența Stilului Academic Românesc în Scrierea Studenților în Limba Engleză.
    Lucrări prezentate la: 1st Literacy Summit, Porto, Portugalia, 1-3 Noiembrie 2018 (mai multe informații aici)

    Câteva concluzii ale studiului:

    • În general, cazul Genitiv este problematic pentru studenții români ai limbii engleze, deoarece aceștia tind să aleagă varianta cea mai apropiată de cea în limba română.
    • Acestea sunt structuri care sunt folosite pentru a descrie ierarhie și simultaneitate, mai degrabă decât conexiuni logice tipice ale textelor argumentative.

     

    Studiu de caz #3:

    Nume corpus: Relații Internaționale și Studii Europene Engleza pentru Scopuri Specifice
    Acronim: RISEEP
    Nr. de cuvinte: 19.225
    Nr. de texte: 36
    Materiale: Opinion essays (eseuri de tip argumentativ) scrise de către studenți de la Relații Internaționale și Studii Europene.
    Teme: Rolul Media în Alegeri
    Format: format digital
    Informatori: Studenți de la specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea de Vest din Timișoara
    An de studiu: I și II
    Colectarea textelor realizată de către: Dr. Loredana Bercuci (Asistent Universitar)

    Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne

    Corpus procesat de către: Andreea Dincă (student master/asistent de cercetare în cadrul ROGER)

    Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne

    Analiză lingvistică realizată de către: Dr. Loredana Bercuci
    Tema: Argumentative structures in English for Social Sciences Writing: A Corpus Analysis

    Structuri argumentative în scrierea în limba engleză în domeniul Științelor Sociale: O analiză de corpus

    Lucrări prezentate la: GlobELY 2019, Kyrenia, Cipru, 11-14 Aprilie 2019 (mai multe informații  aici)

    Referințe

    Prezentul articol:

    Băniceru, C., Bercuci, L., Chitez, M., & Dincă, A. (2018). Academic writing in Romania: corpus-based case studies. Disponibil aici.

  • UVT în rețele internaționale de cercetare prin intermediul activităților ROGER

    Prin inițierea sau continuarea colaborării cu colegii din mediul academic de la universități din Europa, intenția a fost, pe de o parte, de a disemina rezultatele ROGER, și, pe de altă parte, de a deschide calea unor proiecte comune în arii de cercetare aflate în legătură cu sau adiacente lui ROGER: lingvistică de corpus, predarea limbilor, achiziția limbajului (Language Acquisition), sau engleza ca limbă străină (English as a Foreign Language).

    De îndată ce proiectul ROGER a fost lansat (iunie 2017), Dr. Mădălina Chitez a început să caute în mod activ posibile rețele în care ROGER ar putea fi inclus. Mai mult decât atât, prin consolidarea capacităților de a scrie proiecte în cadrul diferitelor departamente de la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), întreaga universitate poate avea acces la asemenea rețele.

    În acest fel, UVT a fost inclusă în următoarele rețele și asociații internaționale:

     

    ***

    MUST Project Network

    Domeniu:
    Lingvistică de Corpus

    Subiect:
    Multilingual Student Translation – MUST (proiect de traducere studențească multilingv)

    Coordonator:
    Prof. Sylviane Granger și Prof. Marie-Aude Lefer
    Centre for English Corpus Linguistics (Centrul pentru Lingvistică de Corpus a Limbii Engleze)
    UCLouvain, Belgia

    Momentul includerii UVT (temporar):
    Octombrie 2018

    Persoană de contact la UVT:
    Dr. Mădălina Chitez

    Descriere:
    The Multilingual Student Translation (MUST) este un nou proiect internațional al cărui scop este să colecteze un corpus de traduceri studențești de mari dimensiuni, în mai multe limbi, cu metadata bogată și standardizată, care combină perspective din Cercetare de Corpus a Vorbitorilor Nenativi (Learner Corpus Research: LCR) și Studii de Traduceri bazate pe Corpus (Corpus-based Translation Studies: CBTS). Corpusul MUST va avea o opțiune de căutare prin intermediul unei interfețe web, numită Hypal4MUST, o versiune personalizată a Hybrid Parallel Text Aligner(Hypal), dezvoltată de către Adam Obrusnik de la Universitatea Masaryk (Cehia). (Sursa aici)

    Parteneri:
    Vezi lista completă aici.

     

    ***

    Rețeaua QUALINT

    Domeniu:
    English Medium Instruction (Engleza ca Mijloc de Instruire)

    Subiect:
    Parteneriat pentru Îmbunătățirea Calității în Internaționalizarea Învățământului Superior

    Coordonator:
    Peter Eigenmann
    Șeful Departamentului de Relații Internaționale
    Berner Fachhochschule, Elveția

    Momentul includerii UVT:
    Noiembrie 2018

    Persoană de contact la UVT:
    Dr. Mădălina Chitez

    Descriere:

    Viziune
    QUALINT are scopul de a stabili strategii și cele mai bune practici pentru activități de internaționalizare, luând în considerare structuri și procese organizaționale, părți interesate și conținut.

    Declarații de misiune

    • QUALINT identifică arii tematice și promovează proiecte comune relevante pentru procesele de internaționalizare la instituții membre.
    • QUALINT dezvoltă și evaluează instrumente de asigurare a calității în internaționalizarea instituțiilor de învățământ superior.
    • QUALINT stimulează schimburile de experiență și bunele practici între instituțiile membre.

    Activități

    • Dezvoltarea și stabilirea proiectelor pentru îmbunătățirea calității în cadrul internaționalizării instituțiilor de învățământ superior (HEI), de exemplu, instrumente de asigurarea calității, platforme de schimb de informații.
    • Sprijinirea implementării de măsuri de asigurare a calității în cadrul universităților de origine.
    • Diseminarea rezultatelor și a activităților prin evenimente multiplicatoare care includ publicații, conferințe, evenimente de training inter- și intra-instituționale.
    • Deschiderea de canale de comunicare între QUALINT, managementul universității și alte părți interesate.
    • Organizarea de întâlniri anuale ale rețelei pentru discutarea agendei și pentru schimb de rezultate.
    • Deschiderea de noi parteneriate strategice cu alte instituții superioare de învățământ.

    (sursa: QUALINT Mission Statement)

     

    Parteneri:

    • Berner Fachhochschul, Switzerland
    • Zürcher Hochschule für Angewandte Wissenschaften, Switzerland
    • Vicuniversitat de Vic – Universitat Central De Catalunya, Spain
    • Albert-Ludwigs-Universitaet Freiburg, Germany
    • Universita degli Studi di Padova, Italy
    • FH Joanneum Gesellschaft M.B.H., Austria
    • Seinajoen Ammattikorkeakoulu Oy, Finland

     

    ***

    ELEXIS Observer Network

    Domeniu:
    Digital Humanities (E-Lexicography) (folosirea digitalizării în ştiinţele umaniste)

    Subiect:
    European Lexicographic Infrastructure (Infrastructura Europeană de Lexicografie)

    Momentul includerii UVT:
    Februarie 2019

    Persoană de contact la UVT:
    Dr. Mădălina Chitez

    Descriere:
    Informațiile precise și de încredere cu privire la înțelesul și folosirea cuvintelor sunt cruciale în societatea multilingvă și multiculturală de astăzi. În mod tradițional, aceste informații erau găsite în dicționare – monolingve, bilingve sau multilingve. Dicționarele tipărite au început treptat să iasă din uz, dar bazele de date-dicționar sunt în prezent integrate în pagini web, aplicații mobile, produse și servicii digitale. Aceste date de baze trebuie menținute și actualizate în mod constant. (Sursa aici)

    Partneri:
    Vezi informații complete aici.

    Lista de observatori:
    Nu este disponibilă