ROGER

Claudia Doroholschi a prezentat lucrarea (realizată în colaborare cu Mădălina Chitez) “The genre of ‘scholarly paper’ between tradition and innovation: a preliminary study at Romanian universities” (Genul „lucrării științifice” între tradiție și inovație: un studiu preliminar la câteva universități din România”) la conferința internațională NFEAP 2018: 
The Future of Genres, care a avut loc la Universitatea Metropolitană din Oslo (Norvegia) în iunie 2018.

Scurt raport asupra conferinței (de Claudia Doroholschi)

Lucrarea realizată de Claudia Doroholschi și Mădălina Chitez și prezentată în cadrul conferinței NFEAP 2018: The Future of Genres,  care a avut loc în 7-8 iunie la Oslo, în Norvegia, a prezentat rezultatele obținute în primele etape de colectare a datelor în cadrul proiectului ROGER.

Mai multe informații despre conferința NFEAP 2018

Rezumat:

Claudia Doroholschi & Madalina Chitez, Universitatea de Vest din Timișoara, România 

The genre of “scholarly paper” between tradition and innovation: a preliminary study at Romanian universities (Genul „lucrării științifice” între tradiție și inovație: un studiu preliminar la câteva universități din România)

Schimbările care au avut loc în România în ultimii ani au condus la existența unui peisaj divers și dinamic al genurilor academice în învățământul universitar, caracterizat prin coexistența câtorva tradiții diferite: tradiția franceză și cea germană, care au contribuit la cristalizarea sistemului educațional românesc în secolul al XIX-lea, sistemul de inspirație sovietică ce le-a luat locul după Al Doilea Război Mondial și, în ultima vreme, influența crescândă a limbii engleze, percepută adesea ca un vehicul al integrării, internaționalizării, inovației și modernizării.

Proiectul ROGER, care se desfășoară pe parcursul a cinci ani (2017-2022) la Universitatea de Vest din Timișoara, încearcă să contribuie la înțelegerea acestui peisaj complex prin crearea unui inventar de genuri academice utilizate la universitățile din România. O etapă inițială de colectare a datelor a avut loc prin intermediul unor interviuri semi-structurate cu cadre didactice din universități și printr-un chestionar adresat studenților, ambele făcând parte dintr-o metodologie mixtă de colectare a datelor care va conduce în ultimă instanță la evaluarea genurilor academice din punct de vedere atât calitativ cât și cantitiativ: interviuri (de ex. Jackson et al 2006), chestionar (de ex. Chitez, Kruse și Castelló, 2015) și corpus (cf. Gardner și Nesi, 2013).

Prezentul studiu pornește de la interviurile cu cadre didactice universitare și chestionarele adresate studenților pentru a investiga genul lucrării științifice, care s-a dovedit a fi principalul gen pe care îl redactează studenții în afara tezelor de licență și masterat. Genul are un număr de caracteristici similare în majoritatea disciplinelor, deși poartă denumiri diferite, rezultat al diverselor tradiții universitare și disciplinare („lucrare științifică”, „eseu academic”, „referat” etc.). Vom investiga terminologia și utilizarea acestui gen în câteva discipline diferite, în cadrul unor specializări cu predare în limbile engleză și română, pentru a înțelege cum se relaționează acesta cu diversele tradiții academice și disciplinare din mediul academic românesc, dacă diferitele denumiri ale genului reflectă variații existente la nivelul genului însuși, care este relația dintre genurile utilizate la specializările cu predare în limba română și cele utilizate la specializările cu predare în engleză și, nu în ultimul rând, ce implicații au toate acestea pentru procesul didactic.

Referințe bibliografice:

Chitez, M., Kruse, O. și M. Castelló. (2015) The European Writing Survey (EUWRIT): background, structure, implementation and some results. Working Papers in Applied Linguistics 9, Hochschul-online-Publikationen ZHAW. 

Gardner, S., și Nesi, H. (2013). A Classification of Genre Families in University Student Writing. Applied Linguistics, 34(1), 25–52. https://doi.org/10.1093/applin/ams024 

Câteva impresii asupra conferinței:

  • Prelegeri susținute de câțiva din cei mai importanți cercetători din domeniu – Carmen Pérez-Llantada, John Swales și Christine Tardy – care au făcut observații importante asupra stării curente a genurilor academice, asupra conceptualizării noțiunii de gen și cercetărilor curente (și viitoare) din domeniu
  • Contribuții științifice de nivel înalt din partea participanților, care au abordat tema genurilor dintr-o multitudine de perspective 
  • O modalitate foarte fertilă de organizare a conferinței, cu sesiuni scurte de prezentări urmate de numeroase oportunități de discuție